Episodul de față a fost ca un tablou neașteptat al conceptului de familie. Cum am depășit momentul familiei tradiționale, care se găsea în filme și seriale vechi – de regulă sitcomuri – știm că familiile îmbracă diferite forme și dimensiuni. Vremurile se schimbă, fie că ne place sau nu, iar tradiția și tradiționalul se transformă, creând paradigme în modelul familial, răsturnând complet standardele impuse de alții doar fiindcă cineva a decis la un moment dat că „așa este normal” – și până la urmă, ce e normalitatea?

Grey‘s Anatomy a știut de-a lungul timpului să spargă astfel de bariere, creând cupluri mai mult sau mai puțin tradiționale, din punct de vedere etnic, rasial, sexual și din oricare alt punct de vedere imaginabil și inimaginabil. Și o face în continuare. Dacă Amelia și Owen oricum formau o familie non-tradițională, crescând un copil, pe mama lui și cel din urmă așteptând un copil cu Teddy, în schema aceasta și așa complicată, apar părinții lui Britney, care până de curând a fost Betty. Aceasta a fugit din centrul de reabilitare – fuga fiind un element comun în atitudinea ei de până acum, practic fugind de oriunde a fost „plasată” de către Hunt și Shepherd. Însă de data aceasta, înainte de a fugi, Britney îi sună pe părinții ei, pe care Amelia se vede nevoită să îi aducă la curent cu situația fiicei lor, implicit cu Leo – despre care au crezut că este iubitul lui Britney.

Cum dinamica unei familii este volatilă și maleabilă, cei doi nu se așteptau să plece bunici din spital, spre disperarea internă a lui Owen, care se vede deja fără Leo. Iar temerile lui se dovedesc a fi fondate, căci John și Carol vor să își crească nepotul, însă Hunt este tutorele legal al acestuia, creând o barieră legală care pare greu de apărat. Și totuși, cine reprezintă „familie”? Cei care te cresc și care te educă sau cei care îți sunt rude de sânge, dar care abia acum au aflat de existența ta?

Părinții lui Britney cad rapid în dizgrație, utilizând trecutul Ameliei pentru a-și justifica acțiunile, spre șocul acesteia, dar în special al lui Hunt, pentru care dispariția lui Britney cade cumva pe locul secund.

Cele trei povești ale pacienților acestui episod s-au încheiat cu bine, mai ales după scenele dureroase la care am asistat în precedentul:

Kevin McKidd (Owen) a fost regizorul acestui episod, aducându-i un strop de „acasă”: originar fiind din Scoția, am avut parte de o gașcă veselă de conaționali, ajunși la Grey Sloan în urma unui „accident” cu focuri de armă – un subiect abordat des în serial, regimul armelor de foc de peste Ocean fiind una dintre tematicile sociale îndelung discutate și criticate. Aceștia au venit la pachet cu cimpoaiele aferente, creând un soi de flashmob pe aleea unde autospecialele aduc pacienții la Urgențe.

Maggie se vede nevoită să înfrunte fantome ale trecutului, de data aceasta printr-o pacientă cu care aceasta a fost la Medicină, fiind practic un bully pentru Pierce. Dacă Kiki a lăsat orgoliile deoparte, fiind vorba despre starea ei de sănătate, Maggie se află în impas pentru o perioadă, deoarece nu vede o soluție pentru fosta ei colegă – nu vrea să o refuze, deoarece ar părea că nu vrea să o opereze deoarece încă mai ține la supărări, și nici nu vrea să riște o intervenție și pacienta să nu supraviețuiască, deoarece ar părea că a făcut-o inenționat (?!). Meredith, care încearcă de nenumărate ori să ceară acordul surorii ei pentru a ieși cu DeLuca – mai țineți minte când Maggie și DeLuca erau într-o pseudo-relație? – îi propune acesteia o altă abordare, încheind astfel cu final fericit și povestea unui bully cuprins de remușcări.

Teddy și Koracick, suprinzătorul cuplu rezident în hotel, interacționează cu ceea ce Tom numește un „truplu” – o relație în trei. În aparență doar, căci pacienta în cauză a ales să apropie două persoane în viața ei: soțul și cel mai bun prieten, din simpul motiv că găsește într-unul ceea ce nu a găsește în celălalt. Pare neobișnuit, chiar bizar, dar atunci când te oprești din judecarea nejustificată a aparențelor și a celor din jur în general, bizarul devine mai ușor de înțeles.

De remarcat în acest episod a fost și interacțiunea între „originalii” Grey, Miranda și Alex. Prima este geloasă pe popularitatea lui Karev în calitate de șef, solicitându-i acestuia să nu mai aștepte două luni pentru a-i prelua postul – dar Alex a ajuns să fie mulțumit de job și de modul cum se descurcă în exercitarea sarcinilor suplimentare, motiv pentru care nu este dispus să renunțe.

Și… „familia” ta cum e?

-B